Telefon: 0374.877.477
Nu ai produse în coș. Intră în magazin
0374.877.477L-V 9-19
Buchete floriCoşuriCutii floriToamnăCadouriFlori în ghiveciDiverseFă-ți buchetul
Livrare flori Bucuresti

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români

Sărbătorile calendarului popular nu au fost așezate la întâmplare. După o iarnă friguroasă, în care stăm la gura sobei, primăvara explodează cu activitățile sale, cu freamătul naturii, cu bucuria dragostei. Sărbătorile care au loc de la mijlocul lui februarie până la sfârșitul lunii martie au tocmai menirea de a prilejui obiceiurile primăverii, de a urni omul din lenevirea de peste iarnă. O astfel de sărbătoare este și cea de Dragobete, redescoperită și oarecum reinventată de curând.

Când e Dragobetele?

Dragobetele este în general sărbătorit pe data de 24 februarie, însă data acestei sărbători cunoaște și variante în funcție de zonă. În unele regiuni din România, ziua lui Dragobete se celebra și la 28 februarie, 1 martie, 8 martie, 13 martie sau chiar 25 martie.

Cea mai răspândită dată calendaristică însă pentru a sărbători Dragobetele rămâne 24 februarie, zi care coincidea probabil în vechime cu un început de an agricol.

Sărbătoarea de Dragobete

Dragobetele este o sărbătoare tradițională, o sărbătoare a calendarului popular al românilor. Ea nu este o sărbătoare religioasă, iar ziua de Dragobete nu apare în calendarul ortodox. Acesta menționează pentru data de 24 februarie "Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul".

Sărbătoarea Dragobetelui mai poartă și numele de "Cap de primăvară", pentru că marchează începutul anotimpului cald. Pe alocuri, este întâlnită și sub numele de "Drăgostițele".

Fiind și o sărbătoare a păsărilor, mai apare cu denumirea de "Logodna sau Logodnicul păsărilor" sau "Grangurul".

Ce înseamnă Dragobete?

Originea numelui nu este foarte clară, dar etimologia pare să fie de origine slavă, având în vedere particula drag. Aceeași particulă indică o vechime însemnată, deși atestările obiceiului la români sunt sporadice și destul de recente – circa 150 de ani.

Unii specialiști consideră că numele sărbătorii provine de la cuvintele dragu și biti, care se traduc prin "a fi drag". Alții atribuie etimologia cuvintelor "drag" și "obadă", însemnând "purtătorul dragostei".

Una dintre cele mai credibile ipoteze derivă numele de Dragobete din denumirea slavonă a sărbătorii ortodoxe Aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul - "Glavoobretenie". Preluată de români sub diferite variante - "Vobritenia", "Rogobete", "Bragobete" sau "Bragovete", ea ar fi căpătat în final forma de "Dragobete".

Legenda lui Dragobete

Dar cine este Dragobete? Nici aici lucrurile nu sunt exacte. În unele legende populare, Dragobete apare ca fiu, soț, iubit sau slujitor al Babei Dochia. În antiteză cu Dochia, care este simbolul timpului care a îmbătrânit și e pe cale să se ducă, Dragobete reprezintă timpul tânăr, care așteaptă să renască.

În alte legende, el este cumnatul lui Lăzărică, un alt personaj al imaginarului popular românesc, asociat cu sărbătoarea Floriilor.

Dragobete, cunoscut și sub numele de Dragomir sau de Iovan-Dragobete mai apare și ca un cioban care o însoțește pe Dochia în călătoria sa prin munți sau ca un flăcău arătos, vesel și iubitor, care umblă prin pădure, sărută fetele și ocrotește păsările. E întâlnit și cu atributul de "drăguțul păsărilor".

În toate variantele, Dragobete este un tânăr și este protectorul îndrăgostiților.

Dragobetele – semnificație

Dragobete a fost asociat cu zeul dragostei din panteonul românesc, așa cum Eros este zeul iubirii la greci sau Cupidon este zeul iubirii în mitologia romană. Ziua lui Dragobete marchează sărbătoarea iubirii la români.

Dragobetele este o sărbătoare a fertilității și a renașterii naturii, a tinereții și a vitalității. Este ziua în care se alcătuiesc perechile – atât în lumea oamenilor, cât și în lumea păsărilor, fiind o sărbătoare a logodnei și a dragostei.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

De Dragobete se întâmplă multe lucruri. În primul rând, oamenii încearcă să refacă ritmurile și ritualurile naturii. De exemplu, se spune că de Dragobete păsările încep să-și cânte iubirea, se logodesc și își fac cuib, iar păsările neîmperecheate vor rămâne singure până la Dragobetele viitor.

Ca și în universul păsărilor, și în cel al oamenilor în această zi aveau loc logodirile simbolice.

Obiceiul Zburătoritului era o fugă rituală între tineri, ce se sfârșea cu sărutări și îmbrățișări în văzul lumii, tocmai pentru a marca logodna pentru un an a celor îndrăgostiți. De aici a rămas zicala "Dragobetele sărută fetele!". Sărutul în ziua de Dragobete era un semn bun, ca atare fetele se lăsau de obicei prinse și sărutate, pentru a fi îndrăgostite pe tot parcursul anului. Multe dintre logodirile din cadrul jocului se împlineau și în realitate, de aceea se spune că de Dragobete trebuie să ne bucurăm împreună cu persoana iubită, pentru ca dragostea să nu ne ocolească.

Dacă vremea era frumoasa, tinerii necăsătoriți, îmbrăcați de sărbătoare, se strângeau în împrejurimile satului, unde culegeau ghiocei și alte flori de primăvară, dar și plante pe care fetele le foloseau în descântecele lor de dragoste. Viorelele și toporașii erau păstrate până în ziua de Sânziene, când erau aruncate pe o apă curgătoare, pentru a aduce o logodnă în viitorul apropiat.

Caracterul primăvăratic al sărbătorii este surprins într-una dintre poeziile lui Coșbuc:

Haide, să culegem, fete,
Ghiocei la Dragobete
Și brândușe, că-nfloresc.

Dragobetele era o zi potrivită și pentru ritualuri de înfrumusețare. Fetele adunau zăpada încă netopită, pe care o numeau "zăpada sau apa zânelor" și se spălau cu ea pe față, pentru a deveni frumoase ca zânele sau o foloseau în descântece de dragoste, pentru a fi dragi oricui.

În unele zone ale țării, în ajun de Dragobete fetele își puneau busuioc sub pernă pentru a-și afla ursitul, la fel ca în ajunul Bobotezei.

În Mehedinți, fetele culegeau mugurii tineri ai copacilor din pădure și îi purtau la ureche, numindu-i "dragobeți".

Iar femeile tinere credeau că dacă ating cu mâna un bărbat străin de Dragobete, vor fi dorite tot anul. Tot bărbații străini care treceau pe ulițele satului erau serviți cu vin sau țuică de perechile cununate de curând, crezându-se că acest obicei va aduce noroc și fertilitate cuplului de tineri.

La sfârșitul zilei, feciorii strângeau lemne și aprindeau un foc mare, în jurul căruia se spuneau povești și se încingeau hore. Toată ziua era sortită bucuriei, râsului, dăruirii de flori și statului în natură.

Superstiții de Dragobete

  • Oamenii respectau sărbătoarea de Dragobete pentru a fi feriți de boli și pentru a le merge bine păsărilor.
  • Dacă în ziua de Dragobete plouă, primăvara va fi lungă și frumoasă.
  • Bărbații nu trebuie să se certe cu soțiile sau cu alte femei, pentru că nu le va merge bine.
  • De Dragobete nu se începeau treburi grele în casă și în ogradă (nu se coase, nu se spală) sau la câmp, însă se credea că activitățile de curățenie începute astăzi vor avea spor.
  • Hrănitul păsărilor aducea noroc și belșug viitoarei recolte.

Aranjamente florale din articol

Buchet special Dragobete Buchet special Dragobete
Pentru ca Dragobetele este o sarbatoare atipica a iubirii, alege sa-i spui cat de mult o iubesti daruindu-i ...
125 lei95 lei
Stoc epuizat
Buchet Festivalul primaverii Buchet Festivalul primaverii
Acesta este buchetul perfect pentru a spune ca primavara isi face simtita prezenta, iar florile proaspete de ...
160 lei125 lei
Comandă
Reducere 20%
Cutie cu trandafiri multicolori Cutie cu trandafiri multicolori
Este ziua EI sau vrei doar sa-i faci o surpriza? Imagineaza-ti cum va desface cu nerabdare panglica si va ...
139 lei
Comandă
Produs nou

Alte articole pe această temă

Nu ai produse in cos.
Ai nevoie de ajutor?
Telefon: 0374.877.477
L-V: 9:00 - 19:00
Oferte speciale
Secure shopping

Plata online securizata prin PayU

X

Înscrie-te să primești newsletter-ul nostru pentru a fi la curent cu ultimele oferte și reduceri.

Email *

Mulțumim!

Adresa ta a fost adăugată în baza noastră de date. Te vom ține la curent cu ultimele noutăți și oferte.